Pub

joi, 4 martie 2010

Să uit

Îmi plâng pe umăr
Și nu pot
Să uit
Că m-am schimbat
De nenumărate ori
Rătăcind prin întortocheatul
Veceu public
Al devenirii
Altora
Și am ajuns
Ceva
Mai mult și
Mai mărunt
Un teanc de griji
Convertite
Într-un urlet
De spaimă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu